Sacrificiul uman este actul prin care, intr-un ritual religios, una sau mai multe persoane sunt ucise pentru indeplinirea unui scop religios. Aceasta practica se aseamana acelora de sacrificare animala si de sacrificare in general. Inca de la inceputul istoriei, aceasta practica a fost savarsita in cadrul multor religii. De obicei, victimele sunt ucise intr-un mod ritualic astfel incat sacrificiul lor sa multumeasca zeii, sa le aduca oamenilor bunastarea sau sa ii linisteasca pe cei decedati. In unele cazuri, chiar si sclavii erau ucisi in cadrul ritualurilor religioase pentru ca sa isi insoteasca stapanul decedat si sa il slujeasca si in lumea de dincolo. Aceasta practica este specifica societatilor tribale si acelora bazate pe canibalism.
Dupa Evul Mediu insa, odata cu dezvoltarea religiei si a evolutiei Lumii Vechi, sacrificiul uman a devenit din ce in ce mai putin comun si a fost chiar declarat barbaric in cadrul unor culturi. Unele moduri vechi de pedepsire cu moartea erau vazute ca ritualuri de sacrificiu. Oamenii arsi pe rug, cei spanzurati sau cei ghilotinati sunt vazuti ca forme de sacrificiu. Cei care in prezent nu mai sunt de acord cu pedeapsa capitala considera ca aceasta pedeapsa ramane o varianta secularizata a sacrificiului de natura umana.
In prezent, sacrificiul uman a devenit extrem de rar, iar cele animale au disparut cu desavarsire din cele mai importante religii. Cele mai multe religii condamna acest ritual, iar legile actuale il considera crima. Chiar si un nou termen a ajuns sa denumeasca actiunile de acest gen: crima ritualica. In general, astfel de practici mai sunt intalnite in mod sporadic la culturile religioase din Africa, in special cele tribale insusindu-si astfel de practici.
Sacrificiul in istorie
Sacrificiul uman isi are radacinile in preistorie, dezvoltandu-se in acelasi timp ca si comportamentul uman. Exista insa si acum in cadrul campului istoriografilor dezbaterea cu privire la mitul si ritualul sacrificiului uman care spune ca acest ritual ar putea fi incarnarea unui mit asa cum bine sa poate ca practicile timpurii ale crimei ritualice sa fie doar un mit. Exista si rationalizari teiste ale acestei practici conform carora asemenea ritualuri aveau ca scop multumirea zeilor pentru interventiile pozitive in ritualuri de mare importanta pentru oameni.
Sacrificiul uman a fost desfasurat de-a lungul timpului in mai toate culturile de pe glob. Acesta ar fi adus noroc si ar fi pacificat zeii, existand numeroase legende care confirma aceste presupuneri: Zidul Chinezesc ar ascunde o sumedenie de corpuri umane sacrificate, iar Hitobashira din Japonia ar fi realizat cu ajutorul unor virgine ingropate de vii ca si rugaciune menita sa asigure stabilitatea cladirii. Si in privinta templului aztec Tenochtitlan circula zvonul ca au fost ucisi aproximativ 80.000 de sclavi.
Sacrificiile oamenilor erau realizate si pentru ca aceia care le faceau sa aiba noroc in razboi. Aceasta teorie este confirmata in legendele grecesti. Mongolii, scitii, egiptenii si mesoamericanii obisnuiau sa ucida toti membrii casei si sa ii ingrope alaturi de stapanul lor pentru ca acestia sa il serveasca si in lumea de apoi. Un alt motiv al acestor practici il constituie divinatia care se realiza cu maruntaiele celui mort.
Sacrificiul uman ar fi putut fi un ritual facut de societati stabile care ar fi avut scopul de a imbunatati legaturile dintre membrii comunitatii prin sacrificiu si prin inlaturarea membrilor rai. Pe langa civilizatii si religiile lor, aceste sacrifici puteau fi facute in cadrul unor furii care dezbinau societatea. Vanatorile de vrajitoare din Europa sunt si ele considerate o forma de ucidere ritualica a acelora care nu erau demni sau care incalcau principiile morale comune.
In multe culturi exista asemenea practici religioase care au incetat insa odata cu stabilirea lor istorica. Povestea lui Avraam si a fiului sau Isaac pe care acesta vroia sa il foloseasca in sacrificiul uman impus de zei este o poveste buna a abolirii acestei practici din cadrul cultelor religioase. In religia vedica, aceasta activitate a devenit una simbolica asa cum si in Roma antica sacrificiul oamenilor a fost abolit. Odata ce acest ritual este scos dintr-o religie, el este inocuit de sacrificiul animal sau de cele simbolice.
In toate religiile lumii a existat la un moment dat sacrificiul uman. Aceasta practica religioasa a fost insa abolita in marile religii. In iudaism se considera ca circumcizia ar fi putut fi considerata un sacrificiu hiperbolizat intr-unul in intregime uman. In cateva pasaje din Tora, sacrificiile umane sunt considerate interzise si barbarice, pedepsirea acestora facandu-se prin aruncarea cu pietre.
In crestinism, sacrificiul uman a incetat odata cu povestea lui Isaac care a prevestit intr-o oarecare masura sacrificiul lui Iisus Hristos. Sacrificiul acestuia a eliberat omenirea de pacatul stramosesc. Se spune ca ortodoxismul si catolicismul vad si in prezent sacrificiul mesianic, acesta excedand limitele timpului si spatiului. Painea si vinul, oferite ca si Taina crestina transforma corpul si sangele lui Iisus, aceasta imagine continuand sa fie una de sacrificiu.
In islam, sacrificiul uman este considerat un act crud si un pacat. Doar cei care s-au pierdut de la adevarata cale ar putea face un act atat de ignorant ca cel facut de pagani cand zeitatile le-au cerut sa isi ucida copiii.
Budismul si jainismul se angajeaza in non-violenta, tocmai de aceea, o practica obisnuita este vegetarianismul. Carnea insasi este considerata un sacrificiu si nu este permisa ca ofranda. In hinduism, persoanele care doresc sa se sacrifice pot face acest lucru pentru ca in acest fel ar putea renaste intr-o pozitie mai inalta.
Cazuri de sacrificii
Sacrificiul uman este interzis in India insa cazuri inca mai exista in locuri in care modernitatea nu a ajuns inca. Grupurile tribale inca mai adera la infaptuirea ritualurilor pe care le-au desfasurat de-a lungul mileniilor. Si in Africa, la sud de desertul Sahara, mai au loc ritualuri de sacrificiu. Totusi, cei care sunt gasiti vinovati de acest lucru sunt acuzati de crima si cercetati de politie.
Sacrificiul uman este inca infaptuit de grupuri mici din societate care sunt clasate drept crime ritualice. Majoritatea acelora care se angajeaza in astfel de practici sunt criminali in serie sau grupuri de sinucigasi care cad prada cultelor apocaliptice.
Ritualul de sacrificiu al omului a ajuns si in media actuala, acest gen de practica fiind prezent in numeroase carti thriller, filme si jocuri video. Un exemplu concludent in care este prezent sacrificiul uman este filmul Indiana Jones si Templul Mortii, asa cum si filmul Apocalipto prezinta viata triburilor mezoamericane. In cartea Ultimul Simbol a lui Dan Brown, antagonistul este un individ care se pregateste de sacrificiul propriu pentru ca in acest mod el considera ca isi va duce la indeplinire destinul de a conduce fortele raului. Aceasta forma ritualica a disparut insa din culturile umane moderne, ramanand doar o amintire a vechilor religii.
Sursa: DLI.ro