http://www.descopera.ro/dnews/4022810-creierul-credinciosilor-este-diferit-de-cel-al-ateilor
Credinta ajuta la blocarea anxietatii si la minimizarea stresului, conform studiului unor cercetatori din cadrul Universitatii Toronto, care a dezvaluit diferentele creierului la credinciosi si necredinciosi.
Participantii au trecut prin testul controlului cognitiv Stroop, care presupune atasarea de cap a unor electrozi, in vederea masurarii activitatii creierului. In comparatie cu necredinciosii, cei care au credinta au aratat o activitate mai mica in zona cortexului anterior (ACC), o portiune a creierului care induce modificarea comportamentului, prin semnalizarea momentelor in care atentia si controlul sunt necesare. Acest fenomen are loc de obicei ca urmare a unor evenimente care produc anxietate, cum ar fi de exemplu atunci cand gresim. Cu cat este mai mare fervoarea religioasa, cu atat ACC-ul este mai mic, iar erorile mai putine. Studiul arata ca religia are un efect de calmare asupra credinciosilor, ceea ce ii face sa fie mai putin stresati in ceea ce priveste infruntarea necunoscutului sau a greselilor.
Sursa: Science Daily
Oamenii de ştiinţă de la Universitatea din Missouri au studiat capacitatea unui om de a crede în Dumnezeu şi care sunt cauzele care duc la această credinţă.
Cercetătorii americani s-au bazat în studiul lor pe o teorie mai veche, care arăta că spiritualitatea unui individ este asociată cu funcţionarea la o capacitate mai redusă a lobului parietal, iar concluzia la care au ajuns a fost aceea că oamenii cred în Dumnezeu şi din cauza unei leziuni a creierului. Potrivit specialiştilor, credinţa în divinitate are strânsă legătură cu lobul frontal.
„Am găsit o bază neuropsihologică pentru spiritualitate, dar aceasta nu este izolată într-o zonă anume a creierului. Spiritualitatea este un concept mai dinamic, care foloseşte mai multe porţiuni ale creierului", a spus Brick Johnstone, profesor de psihologie al School of Health Professions.
Brick Johnstone a adăugat că a analizat 20 de persoane cu traumatisme craniene care au afectat lobul parietal şi a descoperit că pacienţii cu leziuni care au afectat mai mult lobul parietal sunt mai dispuşi să creadă într-o instanţă superioară, într-o putere divină şi în faptul că viaţa lor face parte dintr-un plan divin.
Sursa: Adevarul.ro
S-a descoperit motivul neaşteptat pentru care credem în Dumnezeu[]
Oamenii de ştiinţă au speculat de multă vreme că spiritualitatea unui om, capacitatea sa de a crede în Dumnezeu, are cauze pragmatice, mai exact, că ţine de o anumită porţiune din creier. Un studiu al Universităţii din Missouri confirmă aceste teorii şi le completează.
Credinţa în Dumnezeu poate fi cauzată, printre altele, şi de o leziune a creierului
Cercetătorii Universităţii din Missouri spun că spiritualitatea unui individ este un fenomen complex şi că această capacitate a omului ţine de mai multe porţiuni ale creierului său, potrivit Daily Mail.
Cercetarea este bazată pe un studiu mai vechi, care arăta că spiritualitatea unui individ este asociată cu funcţionarea la o capacitate mai redusă a lobului parietal.
Specialiştii din Missouri merg însă mai departe şi spun că "vinovat" este şi lobul frontal. În cazul acesta, spiritualitatea ţine de funcţionarea la o capacitate sporită a lobului frontal.
"Am găsit o bază neuropsihologică pentru spiritualitate, dar aceasta nu este izolată într-o zonă anume a creierului", a declarat Brick Johnstone, profesor de psihologie al School of Health Professions.
"Spiritualitatea este un concept mai dinamic, care foloseşte mai multe porţiuni ale creierului", a adăugat el.
În studiul său, Johnstone a analizat 20 de persoane cu traumatisme craniene care au afectat lobul parietal. A descoperit că pacienţii cu leziuni care au afectat mai mult lobul parietal sunt mai dispuşi să creadă într-o instanţă superioară, într-o putere divină şi în faptul că viaţa lor face parte dintr-un plan divin.
"Cercetătorii ne-au spus întotdeauna că funcţionarea la o capacitate mai scăzută a lobului parietal îl face pe individ să se concentreze mai puţin asupra propriei persoane (...) Această teorie se potriveşte foarte bine cu textele religioase, care sugerează că oamenii ar trebui să se gândească mai puţin la ei şi mai mult la ceilalţi", a spus profesorul.
Sursa: Realitatea.net